Cheile Carasului

CHEILE CARASULUI

cheile-carasului-traseu-turistic

 

Cheile Carasului, lungi de circa 19 km, sânt renumite prin fru­museţea, mărimea şi aspectul lor sălbatic. Ele au fost create de Râul Caras în încercarea de a-şi croi drum de-a latul prin calca­rele mezozoice, strâns cutate şi tectonizatc ale zonei Reşiţa—Mol­dova Nouă. De la izvor până la cantonul silvic Jervani, Carasul curge spre nord, tăindu-ş\ albia mai întâi prin şisturi cristaline, apoi la contactul dintre acestea şi calcare. Mai jos de Jervani, în dreptul cantonului Navesul Mare, Carasul coteşte spre vest şi intră în cheile propriu-zise. După aproximativ 1,5 km dis­tanţă revine la direcţia nord, pe care şi-o menţine până în dreptul Peşterii Ţolosu. în acest sector el taie calcarele barremian-apţiene ale sinclinalului Moldoviţa-Colonovăţ şi primeşte doi aflu­enţi : mai întâi Buhuiul, pe stânga, în punctul denumit Megiureca, după ce şi acesta a parcurs în amonte circa 8 km de chei la fel de sălbatice, apoi Comarni­cul, pe dreapta, în punctul de­numit Gura Comarnicului. De la Peştera Ţolosu râul coteşte spre nord-vest, parcurge Depresiunea Prolaz, unde cheile au o scurtă întrerupere din cauza unei falii perpendiculare pe cursul apei, apoi coteşte încă o dată spre sud-vest înainte de a ajunge sub Cetatea Turcului şi, după câteva meandre puternice, iese în de­presiunea largă a Caraşovei. în sectorul Prolaz-Caraşova râul stră­bate calcare jurasice. Altitudinea Carasului la intrarea în chei este sub 400 m, iar la ieşire, de circa 200 m.

Circulaţia apei prin fisurile cal­carelor puternic tectonizate a dat naştere unor variate şi spectacu­loase forme carstice de supra­faţă. Lapiezurile sânt larg răspîndite pe marginea cheilor cât şi în Platforma Ibalcei, îngro­pate total sau parţial în sol şi cu adâncimi până la 2 m. Dolinele, cu diametrul până la 200 m şi adânci până la 30 m, sânt nume­roase mai ales în platforma men­ţionată, la est de Caraşova, unde densitatea lor se ridică la 50/km2. Apa ploilor se infiltrează în cal­care, în special prin doline şi văile formate de acestea, pătrund în golurile subterane, irigă ga­leriile peşterilor şi ies în chei (Ţolosu, Grădinca, Cetatea II, Peştera de după Cîrşă etc.). în Cheile Carasului se cunosc nume­roase peşteri, dintre care 36 au fost explorate şi descrise în di­ferite lucrări. în cele ce urmează prezentăm foarte sumar traseele pe care se înşiruie aceste peşteri, inclusiv Peştera Comarnic, care deşi este situată în afara cheilor, se află în imediata apropiere a acestora.


Traseul 1

Reşiţa — Can­tonul Comarnic .

Reşiţa — Cantonul Comarnic (14 km drum forestier; 4 ore cu piciorul); Cantonul Comarnic — Peştera Comarnic, intrarea Co­marnic (200 m urcuş); Peştera Comarnic, intrarea Ponicova — Peştera Popovăţ (3 km drum fo­restier plus 2,5 km potecă; 1 a/2 ore cu piciorul); Peştera Popovăţ — Peştera Cerbului (320 m potecă plus 80 m urcuş; ^2'oră); Peştera Popovăţ — Cantonul Comarnic (3 km; 3/4 oră cu piciorul). Nu există marcaje.

  De la Reşiţa se urmăreşte tra­seul 1 până la Şaua Baciului şi apoi drumul forestier care sea­mănă cu o veritabilă  alee de parc străjuită de conifere şi de fagi maiestuoşi, peisajul fiind and mai deschis, când mai aspru şi întunecat. Lăsând pe dreapta cateva înălţimi care depăşesc cu puţin 600 m (Crăguia Mică, Crăguiailare, Cioaca cu Apă), dru­mul care a făcut mereu coturi largi prinde Valea Topliţei, unde există o peşteră în versantul drept (120 m lungime) şi un aven (—12 m), apoi ajunge curând la Cantonul Comarnic. Acest can­ton are o mare importanţă turis­tică pentru că este un punct de plecare spre sectorul cel mai sălbatic al Cheilor Carasului (re­zervaţie botanică), de vizitare a peşterilor Comarnic şi Popovăţ (rezervaţii speologice), precum şi pentru că aici vin două dintre marcajele ce coboară din Munţii

Semenic: crucea roşie, care se opreşte aici, şi banda albastră, care duce spre Caraşova — Re­şiţa.


 

Traseul 2

Cantonul Co­marnic — Caraşova

Cantonul Comarnic — confluen­ţa ogaşului Comarnic cu Râul Caras (circa 1,4 km pe potecă; */2 oră cu piciorul); confluenţa Co­marnicului cu Carasul Ţolosu (5—6 ore cu piciorul prin chei în porţiunea lor cea mai sălbatică, lipsită de poteci); Peş­tera Ţolosu — Lunca Prolazului (circa 1 oră cu piciorul pe po­tecă); Lunca Prolazului. Caraşova (circa P/2 ore cu piciorul pe poteca ce îngână firul apei prin chei, urmărind marcajul ban­dă albastră). Menţionăm că mar­cajul bandă albastră întâlnit la Cantonul Comarnic urcă pe pla­toul carstic Iabalcea, coboară în chei la Lunca Prolazului, urmă­reşte firul apei până la Caraşova şi apoi şoseaua până la Reşiţa.

Intre cantonul silvic şi con­fluenţa ogaşului Comarnic cu Ca­rasul poteca se pierde pe alocuri, trecând de pe un mal pe celălalt. Sectorul de chei care urmează până la Ţolosu prezintă mari di­ficultăţi, necesită călăuză şi nu poate fi vizitat decât de turiştii cu o foarte bună condiţie fizică şi cu oarecare experienţă. Râul a săpat adânc în platforma calcaroasă cu pereţi de până la 200 m înălţime, făcând numeroase mean­dre din cauza pintenilor calca-roşi numiţi „curmături", pe care a fost nevoit să-i ocolească. în lipsa unei poteci se înaintează prin apa Carasului, iar în dreptul domelor (unele adânci de peste 15 m) trebuie urcat pe unul din abrupturile calcaroase cu baza scăldată de apă şi trecut prin pădurea absolut virgină, peste curmătură, pentru a da din nou de râu. Până la Ţolosu este ne­voie de aproximativ 12 asemenea căţărări pe versanţi. în sectorul Comarnic — Ţolosu se găsesc mai multe peşteri. în versantul sting: Peştera cu Apă de sub Socolovăţ (9 m lungime totală). Peştera de la Socolovăţ (130 m), Avenul Socolovăţ (—34 m) şi altele încă neexplorate. în versantul drept se află Peştera de la Gura Co­marnicului (12 m), Peştera Racoviţâ (350 m). Peşterile din Crno Pole (nr. 1 = 30 m; nr. 2 = 36 m şi nr. 3= 10 m), Cuptoru" Por­cului (260 m). Peştera cu Oase (28 m), Peştera cu Puţ (68 m), Cuptoru Ciumei (170 m), Peştera „K" (19 m), Peştera Ţolosu (1075 m) şi multe încă neexplorate.

După porţiunea istovitoare a curmăturilor ce trebuie escala­date, chiar în cotul mare pe care-1 face Carasul îndreptându-se spre Prolaz, sub Cîrşia Ţolosu se impun atenţiei noastre „caza­nele", în care apa torentului ce iese din peşteră la viituri parcă clocoteşte; sânt marmitele aşe­zate în trepte, adânci de până la 7 m, pe buza cărora Se poate urca spre peşteră pe timp sece­tos. Sânt cele mai grandioase marmite cunoscute în carstul ro­mânesc. Prinzând poteca din drep­tul acestor marmite şi trecând pe lingă gura unor mici peşteri şi pe deasupra unor dome adânci de până la 20 m, după 800 m ajungem în Lunca Prolazului.

Sectorul de chei Prolaz — Ca­raşova este de asemenea sălbatic, dar fără curmături şi având acce­sul înlesnit de o potecă dăltuită pe alocuri în stâncă. Şi în acest sector există peşteri săpate în ambii versanţi. în versantul drept se află Peştera Grădinca (57 m lungime totală). Peştera cu Fe­reastră (27 m), Peştera Cervcni-aia (14 m), peşterile din Cerve-niaia (nr. 1 = 17 m ; nr. 2 = 11 m), Peştera de sub Cetate I (11,5 m).

Peştera de sub Cetate II (576 m), Peştera Liliecilor (640 m), Peş­tera Spinului (12 m), iar în ver­santul stâng: Peştera din Dru­mul Prolazului (11 m). Peştera de după Cîrşă (736 m) şi Peşte­ra Văleagă (28 m). Mai există şi peşteri neexplorate.

Depresiunea Caraşovei c stră­juită din toate părţile de versanţi, cei dinspre nord-est şi sud-est fiind calcaroşi. în Cîrşia Lacina, severa culme pietroasă de la nord-est, este săpată peştera cu acelaşi nume (21 m). în versantul sud-estic există de asemenea feno­mene carstice: cheile înguste ale Şereniacului; peşterile din Dealul Colnic (Peştera Lizlonea, 25 m lungime; Peştera Vraşka, 65 m şi Peştera de sub Vraşka, 13m); puternicul izvor carstic Sfânta Măria şi peşterile din Dealul Cureaciţa (nr. 1 = 19 m; nr. 2 = 39 m; nr. 3 = 18 m; nr. 4 = 8m; nr. 5 = 14 m şi nr. 6 = 35 m). în acest deal mai există şi alte peşteri mici încă neexplorate.

Publicitate pe info-caras.ro

Domino
Mieree
Aquaris
Centrul de calculatoare
Gelateria WOW
Pensiune
Asociatia Valea Cernei
StirileTale
Leonard Design
Hotel Suhidima

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web