Obiective și trasee turistice

OBIECTIVELE TURISTICE

Judeţul Caraş-Severin, prin relieful său variat, deosebit de atrăgător, în care numeroasele monumente istorice şi arheologice se integrează bogatelor tradiţii etnografice, folclorice şi culturale, oferă mari posibilităţi pentru turism sub cele mai diverse forme.

Realizările sociale din epoca noastră, amploarea construcţiilor de utilitate turistică care tind să valorifice complex şi complet particularităţile turistice ale teritoriului fac ca judeţul Caraş-Severin să fie căutat de către drumeţi, intrând astfel tot mai mult în circuitul turistic al ţării.

În funcţie de particularităţile peisajului şi a obiectivelor turistice (naturale şi antropice), în cadrul judeţului se pot contura mai multe zone turistice, care, la rândul lor, se subdivide mergând până la obiective izolate.

Zona Semenicului, prin obiectivele turistice care le oferă, reprezintă cea mai importantă zonă turistică din Munţii Banatului. Ea este accesibilă pe poteci marcate, printr-un telescaun, dar mai cu seamă prin intermediul unor drumuri modernizate (unul urcă până pe platoul Semenicului, unde se află construcţiile de interes turistic).

Zona înaltă a Semenicului (1 447 m în vârful Piatra Groznei) este căutată pentru drumeţia de munte şi pentru sporturile de iarnă, iar la altitudini mijlocii, unde se află satele turistice Brebu Nou şi Gărîna alături de lacul de acumulare Trei Ape, se practică turism complex: turism propriu zis, de odihnă şi sporturi nautice.

La poalele Munţilor Semenic, pe râul Bîrzava, au fost construite lacurile de acumulare Văliug şi Secu, accesibile pe şosele modernizate. Pe malul acestor lacuri au fost construite cabane şi hoteluri moderne, astfel că fiecare lac în parte constituie un complex turistic, unde se pot practica sporturi nautice.

Zona Anina este cea mai bogată în obiective turistice. Accesul la aceste obiective turistice a fost mult uşurat prin modernizarea drumului

care taie transversal Munţii Aninei între Bozovici şi Oraviţa, trecând prin Anina care este centrul polarizator al zonei.

Din lipsa unor dotări turistice corespunzătoare, această zonă este încă insuficient valorificată, astfel că unele obiective turistice de importanţă naţională sînt încă inaccesibile.

Zona Anina prin însuşi relieful său variat (predominant carstic) constituie o atracţie turistică, în cadrul ei aflându-se mai multe obiective turistice care se detaşează din ansamblul reliefului şi totodată se completează reciproc. Ne vom opri atenţia asupra câtorva.

Cheile Caraşului au o lungime de 19 km şi potecă numai pe o porţiune de 13 km, în parte fiind marcată (Prolaz — Caraşova). Ele se desfăşoară de la cantonul silvic până la vest de Caraşova, tăind transversal zona muntoasă, între Gura Comarnicului şi depresiunea Prolaz, cheile sunt declarate rezervaţie naturală. În chei au fost descoperite şi cercetate până în present un număr de 31 de peşteri, dintre care interes turistic au peşterile Popovăţ, Racoviţă şi Liliecilor. Pe partea dreaptă a cheilor Carasului se desfăşoară platoul carstic al Iabalcei, cu numeroase lapiezuri, doline, uvale şi văi de doline, iar în apropiere se află Peştera Comarnic, lungă de 4040 m, declarată rezervaţie naturală. Această peşteră, care poate fi vizitată cu ghid, este împodobită cu numeroase formaţiuni stalagmitice de o reală valoare turistică şi ştiinţifică .

Cheile Nerei au o lungime de 18 km şi se desfăşoară între localităţile Driştie şi Sasca Română, formând hotarul între Munţii Aninei şi Munţii Locvei. Ele sunt accesibile pe o potecă ce te poartă pe sub pereţi impresionanţi şi prin zone mai largi cu sălaşe, trecând pe lângă Lacul Dracului şi pe lângă Peştera din Pânza Albinii, alte atracţii turistice.

Pe partea stângă a Cheilor Nerei, în Munţii Locvei, se desfăşoară platoul carstic „La Fîneţe" , iar în dreapta lor se află Cascadele Beuşniţei şi Lacul Ochiul Beu într-o pădure cu numeroase elemente floristice rare.

Pentru valoarea lor ştiinţifică şi peisagistică Cheile Nerei şi arealul Beuşniţei au fost declarate rezervaţii naturale.

Cheile Minişului, lungi de 14 km, sunt străbătute în cea mai mare parte de drumul naţional modernizat Bozovici — Anina care trece şi prin cheile pârâului Morii (2,5 km). În chei se află izbucul Bigăr şi Peştera Plopa, iar deasupra ei Peştera Ponor, amândouă formate de acelaşi râu.

Din Cheile Minişului se desprind mai multe poteci şi drumuri forestiere care duc spre Poiana Florii, vârful Leordiş şi Cheile Nerei sau spre poienile Liciovacia, Scocu şi Cuceş, unde se află variate forme carstice, iar de aici spre Depresiunea Almăjului.

Cheile Gîrliştei se desfăşoară între localităţile Anina şi Gîrlişte, pe o lungime de 9 km şi sunt străbătute de o potecă din care se ajunge la Peştera Galaţiului şi Peştera cu Apă din Cheile Gîrliştei, care prezintă interes turistic prin formaţiunile stalagmitice şi prin dimensiunile mari ale galeriilor.

Valea Buhuiului este un alt obiectiv de interes turistic, uşor accesibil prin drumuri carosabile (unele modernizate) şi cu unele dotări turistice. Pe pârâul Buhui sunt construite lacurile Buhui şi Mărghitaş, ultimul fiind pentru agrement. Între aceste două lacuri se află Peştera Buhui, străbătută de râul cu acelaşi nume, cel mai lung râu subteran din ţ a r ă (3 217 m).

De o parte şi de alta a văii Buhuiului se desfăşoară platourile carstice Colonovăţ, Bavniştea şi Mărghitaş, împădurite şi ciuruite de nenumărate doline.

Zona Porţilor de Fier are o extindere foarte mare, depăşind limitele judeţului. În cadrul acestuia ea se desfăşoară în lungul Defileului Dunării, ocupând porţiuni însemnate din Munţii Locvei şi Munţii Almăj, precum şi în lungul văii Cernei. Farmecul zonei este dat de însuşi Defileul Dunării de la Porţile de Fier, cel mai grandios defileu din Europa, precum şi de valea Cernei care nu-şi are egal în Carpaţii României.

În lungul defileului, Dunărea străbate alternanţe de lărgiri (accentuate de lacul de acumulare) şi strâmturi, cu specific propriu, atrăgătoare pentru turişti, fie că parcurg defileul cu vasul, fie că urmează şoseaua modernizată Moldova Veche —Cozla. Aici se află ostrovul Moldova Veche, care prin bogăţia şi varietatea faunei reprezintă o Deltă a Dunării în miniatură.

În vecinătatea defileului (pe teritoriul judeţului) se află alte atracţii turistice, printre care amintim pitoreştile chei ale Văii Mari, Oreviţa, Berzasca şi Sirinia, iar mai spre nord, cheile Boiştei, Şuşarei (cu frumoasa-i cascadă), Budăriei (cu nenumărate mori de apă) şi Putnei. Aceste chei se învecinează cu platouri carstice sau culmi domoale care, împreună, întregesc frumuseţea peisajului.

Valea Cemei reprezintă o individualitate geografică, al cărei centru turistic polarizator îl formează Băile Herculane—staţiune balneoclimaterică de interes internaţional, cu numeroase obiective turistice. În jurul staţiunii şi în amunte de ea, numeroase poteci turistice (unele marcate) duc pe înălţimile Munţilor Mehedinţi (unde un loc important îl deţine Domogledul) şi ai Cernei. Şoseaua naţională Băile Herculane—Bobot—Baia de Aramă, cât şi drumul forestier Bobot—Cerna-Sat—Gura Ivanului facilitează mai mult accesul turiştilor atât pe valea Cernei, cât şi pe munţii din jur.

Zona Muntele Mic, prin amenajările la care a fost supusă, reprezintă o zonă de interes turistic mai complex, apropiindu-se de cea a Semenicului: turism propriu-zis, de odihnă şi recreere şi sporturi de iarnă. La aceasta trebuie adăugată şi Poiana Mărului, staţiune cu funcţie climaterică. Din această zonă se pot parcurge culmile Munţilor Ţarcului, cu poteci spre munţii Godeanu, Betezat şi Cernei.

Drumurile şi telecabina spre Muntele Mic măresc şi mai mult valoarea turistică a zonei. În afară de aceste zone turistice schiţate, în lungul văilor mai însemnate, cum sunt: Cerna, Timişul, Bistra, Bîrzava, Nera (în depresiunea Almăj), unde se află şi cele mai multe localităţi ale

judeţului, se practică un turism de tranziţie intens. Aceste văi (circulate încă din vechi timpuri), în lungul cărora au fost construite şosele moderne, uneori dublate şi de căi ferate, oferă nenumărate atracţii turistice (naturale şi antropice) pe cât de variate, pe atât de puţin cunoscute şi valorificate.

Teritoriul judeţului Caraş-Severin oferă o mare varietate de obiective turistice, situându-se din acest punct de vedere printre primele judeţe ale ţării. În ultimul timp, un salt spectaculos s-a făcut şi în ceea ce priveşte amenajările necesare practicării unui turism optim în anumite zone. Alte zone, nu mai puţin atractive, sunt lipsite încă de dotările turistice strict necesare (case de adăpost, cabane, marcaje). Credem însă că în urma măsurilor luate de gospodarii judeţului, patrimonial turistic al Caraş-Severinului va fi valorificat la nivelul optim.

 

 
 

Publicitate pe info-caras.ro

Gelateria WOW
Hotel Suhidima
Mieree
StirileTale
Aquaris
Asociatia Valea Cernei
Centrul de calculatoare
Domino
Pensiune
Leonard Design

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web