Pestera Gaura Turcului

 

Pestera Gaura Turcului

 

pestera-gaura-turcului

 

Date istorice.
Intrarea în peş­teră este cunoscută în localităţile din apropiere (Cuptoare, Secu, Reşiţa) şi sub alte nume: Gaura Mare, Peştera Sudol sau Sodol, Peştera Cuptoare. în unele publi­caţii este menţionată ca Peştera Sohodol şi Peştera Sudol I, iar R. Jeannel (1929), care o cer­cetează pentru prima dată, dă în „Biospeologica" o scurtă de­scriere a ei sub numele de Peştera Izvorului de la Sohodolul Resiţei. Un "studiu extensiv complex, cu ridicarea planului topografic, a fost realizat între 1961 — 1963 de către o echipă a Institutului de speologie „Emil Racoviţă" (L.Bo-toşăneanu, A. Negrea şi Şt. Negrea, 1967), iar în perioada 1963—1970 peştera a făcut obiec­tul unor cercetări intensive de ecologie cavernicolă (A. Negrea şi Şt. Negrea).

  Localizare şi cale de acces.   
Si­tuată la 1,5 km de Cuptoare (muni­cipiul Reşiţa), la baza versantului vestic, abrupt, al Dealului Cîrşei, pe malul drept al Ogaşului Sodolu Mare, în amonte de izvorul carstic Drăgoina (vezi traseul 1 şi fig. 63). La 100 m distanţă deasupra iz­vorului Drăgoina se află intrarea mare, de formă neregulată, cu urme de ziduri medievale, orien­tată nord-vest. Lumina pătrunde difuz până la 24 m. Altitudinea circa 500 m (39 m faţă de con­fluenţa Ogaşelor Sodolu Mare şi Baciului).

 Descriere.
 Peşteră mijlocie (438 m lungime totală), la înce­put orizontală şi fosilă, apoi des­cendentă şi subfosilă, dezvoltată pe feţe de strat şi pe diaclaze care se întretaie, în calcare de vârstă lusitanian-kimmeridgiană .

Peştera are un aspect labirinti-form şi este alcătuită din mai multe galerii: Galeria Principală, din care se desface la stânga Diaclaza Oblică iar la dreapta Galeria Ascunsă, mai greu acce­sibilă ; Galeria Descendentă, difi­cil de parcurs şi cu un lac-sifon la capătul sud-vestic, din care se desface la est o altă galerie lungă şi descendentă, terminată tot printr-un lac-sifon; Sala cu Blocuri Prăbuşite, situată la întâlnirea dintre Galeria Principală

şi Galeria Descendentă. Din aceas­tă sală se desface un culoar cu horn care dă într-o sală supe­rioară, precum şi un puţ de 13 m care conduce într-o sală infe­rioară, în timpul ploilor abun­dente Galeria Descendentă şi ra­mura sa estică sânt în bună parte inundate, neputându-se înainta decât până la sifoanele tempo­rare, în galeriile subfosile sânt vizibile puternice urme de ero­ziune şi coroziune a apei (hiero­glife, lame, poliţe de silex etc.). Asemenea urme există însă şi la începutul Galeriei Principale (hieroglife, marmite). Probabil că apa care se pierde prin Ponorul Drăgoina din Poiana Bichii a contribuit la formarea peşterii, într-o fază mai veche din evolu­ţia sa. Galeria Principală, astăzi fosilă, era drenată de un curs de apă subteran care ieşea prin deschiderea actuală. Ulterior, o-dată cu adâncirea peşterii, apa şi-a modificat cursul, drenând Galeria Descendentă între cele două lacuri-sifon şi ieşea la ex­terior prin Izvorul Drăgoina. în faza actuală apa este drenată prin galeriile unui sistem infe­rior activ, inaccesibil omului; nu­mai la viituri puternice mai este folosit parţial sistemul subfosil (Galeria Descendentă).

Peşteră slab concreţionată, cu stalactite, scurgeri parietale sim­ple, crustă stalagmitică cu sau fără gururi şi stalagmite. Planşeul este acoperit în cea mai mare parte cu material elastic, argilă, nisip sau pietriş rulat.

Este o peşteră caldă şi umedă (10,5 – 11°C şi 100% UR în Galeria Descendentă, din mai până în septembrie), lipsită de curenţi de aer (statică).

Prezintă un interes deosebit nu numai pentru problemele le­gate de geneză, ci şi pentru fauna cavernicolă. în timpul verii ne reţin atenţia numeroasele diptere (Limonia nubeculosa şi Hetero-myza atricornis). Fauna de pe planşeu, mai bogată în porţiunea subfosilă a peşterii şi în fundul puţului, conţine şi câteva elemen­te troglobii: Troglohyphantes knlczynskii, Porrhomma profundum, specia oarbă Lithobius (T.) da­ci cus şi Duvalius (D.) milleri. Dintre troglofile menţionăm izo-podul alb Mesoniscus graniger. Fauna din bazinaşele cu fund de pietriş şi nisip din Galeria Descendentă, alimentate de un firicel de apă ce iese de la baza peretelui, este reprezentată, prin­tre altele, de două specii hipogen: Elaphoidella phrealica şi Niphar-giis ex. gr. stygius-carpalhicus.

Condiţii de vizitare.
Peşteră ne-ocrotită, neamenajată, vizitată destul de rar. Sânt necesare mij­loace de iluminare, căşti de pro­tecţie, salopetă şi cizme de cau­ciuc; pentru puţ mai trebuie o scară şi coardă de asigurare. Se recomandă timpul secetos. Timp de vizitare (exclusiv puţul): 1 oră.

Publicitate pe info-caras.ro

StirileTale
Pensiune
Asociatia Valea Cernei
Domino
Mieree
Aquaris
Hotel Suhidima
Centrul de calculatoare
Gelateria WOW
Leonard Design

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web