Resursele subsolului

RESURSE ALE SUBSOLULUI

În subsolul judeţului Caraş-Severin se află numeroase şi variate resurse minerale utile. După natura lor, ele se clasifică în zăcăminte de cărbuni, zăcăminte metalifere şi zăcăminte nemetalifere.

Zăcămintele de cărbuni — a căror existenţă este legată de formaţiunile sedimentare aparţinînd carboniferului, liasicului, cretacicului şi miocenului — au fost descoperite la sfârşitul secolului al XVIII-lea, exploatarea industrială începând din prima jumătate a secolului al XlX-lea. Ză­cămintele de cărbuni se găsesc în zona sinclinoriului Re­şiţa—Moldova Nouă şi în Bazinele post-tectonice Rusca Montană—Caransebeş—Mehadica şi Almăjului.

În zona Reşiţa—Moldova Nouă, zăcămintele de cărbuni au fost puse în evidenţă în mai multe localităţi. La Lupac, cărbunii sunt de vârstă carboniferă şi cele două strate au o formă lenticulară, cu o grosime de 1—2 m. Cărbunele este sfărîmicios şi de dimensiuni mici. Are o putere ca­lorică de 6 500—7 500 cal. şi nu cocsifică. La Secu, în trecut, erau exploatate patru strate de cărbuni separate prin pa­chete de steril groase de 12—30 m şi situate tot în depo­zite aparţinând carboniferului. Puterea calorică este de 7 100 —7 987 cal.; spre deosebire de cărbunii de la Lupac, cocsifică. La Doman, zăcământul, de vârstă liasică, este al­cătuit din două strate de cărbuni groase de 3—4 m; au o putere calorică de 7 582 cal. şi nu cocsifică. Zăcământul este unul dintre cele mai bogate în grizu din Europa. Căr­bunii de la Anina sunt tot de vârstă liasică şi reprezentau în trecut unul dintre cele mai importante zăcăminte de huilă cocsificabilă din ţara noastră. Cărbunii au o putere calorică de 6 500 cal. Din cauza tectonicii stratele sunt, pe alocuri, puternic laminate şi exploatarea lor este dificilă.

La Rusca Montană, în depozitele cretacice sunt intercalate strate de cărbuni cu o grosime redusă care rareori trece de 60 cm. Cărbunii sunt de calitate inferioară şi câteva ex­ploatări încercate în trecut au eşuat.

În bazinul Caransebeş—Mehadica depozitele miocene conţin strate de cărbuni de calitate inferioară cu grosimi care uneori trec de 1 m. Zăcăminte de cărbuni bruni se găsesc la Mehadia, iar de lignit la Vîrciorova, Goleţ, Ilova şi Caransebeş. Câteva exploatări încercate în secolul tre­cut au fost părăsite.

În Bazinul Almăjului, tot în formaţiunile miocene, se află câteva strate de lignit cu o grosime de 1,58—1,80 m. Exploatări prin sondaj s-au făcut la Bozovici.

Zăcămintele metalifere au fost exploatate aici din cele mai vechi timpuri şi, pe baza lor, în cursul secolului al XVIII-lea au luat fiinţă centrele metalurgice de la Bocşa, Oraviţa, Sasca Montană şi Reşiţa. Zăcămintele me­talifere au luat naştere în cadrul aureolei de contact a unei intruziuni banatitice în calcarele mezozoice, de-a lungul unei linii axate pe direcţia sud-nord, de la Dunăre pînă la masivul Ariniş, la nord de Bîrzava. În cuprinsul aces­tei zone se află zăcăminte de minereuri de fier şi sulfuri polimetalice.

Minereurile de fier se află localizate în zo­nele Ocna de Fier-Dognecea. Zăcămintele au fost exploa­tate încă din epoca romană, minereurile fiind constituite mai ales din magnetită şi hematită. Minereul este auto-fondant şi zăcămintele au fost în mare parte epuizate. De­oarece minereul are un bogat conţinut de cupru, cantităţi importante n-au fost exploatate în trecut sau au fost pă­răsite la intrarea galeriilor. În anii imediat următori celui de al doilea război mondial, localnicii au trecut la valorifi­carea vechilor haldine şi a sterilului folosit la umplerea golurilor din galerii, furnizând importante cantităţi de mi­nereuri siderurgiei reşiţene. Zăcăminte de minereuri de fier au mai fost semnalate la Topleţ şi Ezeriş unde exploa­tarea s-a făcut la suprafaţă printr-o scurtă galerie orizon­tală.

Minereuri de mangan. Manganul se utili­zează mai ales în metalurgia fierului pentru desulfurare şi dezoxidare sau la producerea unor aliaje. Zăcăminte de mangan, de origine sedimentară metamorfozate, se găsesc la Delineşti, pe o rază de 15 km lungime, sub forma unor corpuri lenticulare cu grosime totală de 27 m, intercalate in gresie.

Minereuri de molibden. Un zâcământ alcă­tuit din cîteva mici filoane localizate în granodiorite şi şis­turi cristaline metamorfozate apare la Oraviţa.

Zăcămintele nemetalifere. Deşi sunt larg răspândite pe teritoriul judeţului aceste zăcăminte au fost puţin exploa­tate în trecut.

Azbest se află în Munţii Almăjului, pe văile Berzasca şi Rudăria. Iviri de azbest au mai fost semnalate la Putna, Moceriş, Bozovici, Şumiţa şi Pîrvova, în depresiunea Almăjului. De asemenea, se mai cunosc ză­căminte de azbest la Brădişoru de Jos, Voislova şi Borlova.

 Mica. Mica albă cu luciul sidefos şi un clivaj perfect se găseşte la Tîrnova şi Secu.

Talc sub formă de şisturi talcoase şi steatit se află în zona MargaVoislova.

Publicitate pe info-caras.ro

Asociatia Valea Cernei
Pensiune
StirileTale
Domino
Aquaris
Mieree
Centrul de calculatoare
Leonard Design
Gelateria WOW
Hotel Suhidima

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web