Clima judetului Caras-Severin

Datorită aşezării judeţului în partea de sud-vest a ţării, nu departe de Marea Adriatică şi la adăpostul Munţilor Carpaţi, teritoriul său se integrează climatului temperat — continental moderat, subtipul bănăţean, cu nuanţe submediteraneene.

Subtipul climatic bănăţean se caracterizează prin cir­culaţia maselor de aer atlantic şi prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regi­mului termic, cu frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţi medii multianu-ale de precipitaţii relativ ridicate. Predominarea, în tot cursul anului, a advecţiei maselor de aer umed din vest şi sud-vest, precum şi activitatea frontală mai intensă — dau principala caracteristică climatică asanatului.

Regimul termic. Urmărind repartizarea valorilor medii ale temperaturii aerului, remarcăm o variaţie apreciabilă a acestora în funcţie de altitudine. Diferenţa de tempera­tură între Lugoj şi Caransebeş este redusă (0,4°), ca şi cea de altitudine (77 m). Faţă de aceasta, în regiunile mun­toase diferenţele valorilor medii ating 6 °C (între Caran­sebeş şi Cuntu), respectiv 10 °C (între Caransebeş şi Ţarcu). Temperatura medie anuală, în comparaţie cu Caransebe­şul, este de 1,1°, mai mică la Teregova, cu 3,0° la Brebu Nou şi cu 6,7° la Semenic.

Diferenţa este evidentă şi în ceea ce priveşte tempera­turile medii lunare. Luna ianuarie are valori ceva mai ri­dicate la Caransebeş (—0,8°), Lugoj (—1,0°) şi la Oraviţa (—1,1°), faţă de alte localităţi din Cîmpia Română situate la aceeaşi altitudine cum ar fi Craiova (—2,5°) sau Găeşti (—3,2°). Acest fenomen se explică prin invazia destul de frecventă a maselor de aer maritim subtropical ce se de­plasează din Bazinul Mediteranean spre estnord-est. De menţionat că în spaţiul montan, temperatura cea mai scăzută nu se înregistrează în prima lună a anului, ci in fe­bruarie, situaţie condiţionată de intensificarea maselor de aer rece continental ce vin dinspre nord şi nordnord-est.

Ridicarea bruscă şi progresivă a temperaturii medii din lunile de primăvară atât în culoarul Timiş-Cerna, Va­lea Dunării, Depresiunea Oraviţei şi Bozoviciului, cât şi în zonele montane se datorează, în primul rând, creşterii mai accentuate a bilanţului caloric, iar în al doilea rând invaziei maselor mai calde de aer din sud-est, destul de frecvente în cursul lunii aprilie.

In lunile de vară, temperaturile medii sunt în continuă creştere, dar mai moderate, de la o lună la alta, compara­tiv cu lunile de primăvară. Începând cu luna august — pentru zonele joase — şi septembrie pentru regiunile montane, valorile încep să scadă progresiv. Analizând temperatura medie pe anotimpuri, se constată că iernile sunt relativ aspre în regiunile muntoase (la Cuntu —3,4*0, Semenic —4,8 °C, iar pe Ţarcu —8,3 °C), în timp ce la Caransebeş (0,4 °C) şi Oraviţa (0,8 °C) valoarea temperaturii este pozitivă. Cu toate acestea în zonele piemontane, ier­nile sunt mai puţin aspre, însă tot cu temperaturi nega­tive. Faptul se datorează aerului rece ce se scurge de pe munţii Semenicului şi Ţarcului înspre zonele depresionare, unde se acumulează şi provoacă permanent o scădere a tempe­raturii. Pe Semenic, Muntele Mic şi Ţarcu, unde nu există ceaţă, are loc o insolaţie puternică, care determină uneori temperaturi mai ridicate decît în zonele depresionare.

Anotimpul de vară este în general moderat, comparativ cu cel de iarnă, în regiunea muntoasă, temperatura crescând treptat în depresiuni : Oraviţa (20,1 °C), Bozovici (18,8 °C), Caran­sebeş (20,1 °C). Anotimpul de primăvară se instalează brusc în zone joase, pe când în regiunea muntoasă vine mai lent şi cu temperaturi mai scăzute (—1,8° la Ţarcu, 2,4° la Semenic, 2,9 °C la Cuntu). Această diferenţă între cele două anotimpuri este mai accentuată pe platforma Semenic şi Muntele Mic şi mai atenuată în culoarul Ti­miş-Cerna, Valea Dunării, depresiunea Almăjului.

Toamna este mai caldă decât primăvara cu aproximativ 1 °C, în regiunile joase; în cele montane, diferenţa se accentuează cu peste 3 grade faţă de primăvară. În acest anotimp, temperatura nu scade prea mult în raport cu al­titudinea, straturile superioare ale aerului fiind mai calde toamna decît primăvara. Curenţii dominanţi sunt cei des­cendenţi ceea ce explică temperaturile mai ridicate faţă de primăvară care contribuie la topirea imediată a zăpe­zilor timpurii.

Climatul Defileului Dunării este submediteranean, caracterizat printr-o temperatură medie anuală mai ridi­cată decît în restul ţării : 10—11 °C, iar la Orşova 11,8 °C, cea mai ridicată valoare din ţară. Deci, temperatura medie a lunii ianuarie variază între 0 şi —1,0 °C, iar cea a lunii iulie între 21 °C şi 23 °C. In cadrul acestui defileu s-au sta­bilit două tipuri de topoclimate : topoclimatul de tip Mol­dova—Berzasca şi topoclimatul de tip Orşova—Băile Herculane, ultimul el însuşi factor curativ, complementând eficacitatea apelor minerale termalizate.

Regimul vuiturilor. Frecvenţa anuală a vânturilor pe anumite direcţii prezintă unele deosebiri condiţionate de caracterul circulaţiei generale şi de relief. Pe Ţarcu se re­marcă o frecvenţă în general mai ridicată, cu predomina­rea vînturilor din nord, nord-est şi sud-est. Pe Cuntu frec­venţa este mai redusă în comparaţie cu Ţarcu şi se eviden­ţiază dominarea, în primul rând, a vânturilor din sectorul sud-estic şi apoi din sud şi nord-est. Pe platforma Seme­nic în cea mai mare parte a anului domină vânturile din sud, sud-est şi nord, nord-vest. În culoarul Timişului, vân­turile cu cea mai mare frecvenţă sunt cele din sud-est, da­torită orientării similare a culoarului. Pe pantele Munte­lui Mic şi ale Semenicului, cât şi în regiunile depresionare, vara, pe timp frumos, sunt frecvente brizele de munte sau vale. În zona Defileului Dunării, direcţia dominantă a vân­turilor este din sectorul vestic şi estic remarcându-se, ca amplitudine, slaba frecvenţă a vânturilor din sud şi nord. Caracteristic este vântul Coşava, deosebit de intens în sectorul vestic al defileului cu direcţie sud-est către nord-est.

Regimul precipitaţiilor atmosferice. Analizând cantită­ţile de precipitaţii atmosferice, constatăm că ele cresc în raport cu altitudinea. Astfel, la Caransebeş cantitatea medie anuală este de 737,2 mm, la Bozovici de 666 mm, la Oraviţa de 806 mm, pe Ţarcu de 1 045 mm, pe Platforma Semenic de 1 126 mm şi pe Cuntu de 1 242,5 mm. Versanţii vestici primesc cantităţi mai mari de precipitaţii decît cei estici. La Văliug, situat pe versantul vestic al Munţilor Semenic, cantitatea medie de precipitaţii este de 1 002,1 mm, pe când la Brebu Nou, deşi localitatea este situată numai la 11 km distanţă, se înregistrează o canti­tate medie anuală de 936 mm.

În ceea ce priveşte repartiţia precipitaţiilor atmosferice în sezonul cald şi în cel rece, se constată aceeaşi creştere în raport cu altitudinea şi o diferenţiere accentuată între semestrul cald, comparativ cu cel rece (504,3 mm la sta­ţiile extreme). Cele mai mari cantităţi de precipitaţii din zona montană se înregistrează în lunile iunie, iulie, iar în zonele joase în lunile mai şi iunie. Pe Muntele Mic şi pe Platforma Semenic apare un al doilea maxim de precipi­taţii, mai ales în lunile noiembrie—decembrie.

Cantităţile maxime diurne cad tot în perioada caldă a anului, în lunile august şi septembrie, cauzate în primul rând de procesele locale de natură termică convectiva, pre­cum şi de intensificarea activităţii frontului rece. Tre­buie remarcat faptul că există o deosebire accentuată între cantităţile de precipitaţii căzute în 24 de ore în regiunea înaltă, muntoasă şi cele din zonele joase cu 60—70,4 mm, mai ridicate la Semenic şi Ţarcu.

În afară de averse de ploaie, în zona montană se produc averse şi sub formă de zăpadă, fiind mult mai frecvente decît în zonele joase, semnalate, de obicei, în lunile apri­lie, mai şi iunie, odată cu activitatea fronturilor vestice şi nord-vestice.

Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 35 la Caransebeş, 27,6 la Bozovici, 38,6 la Oraviţa, 90,5 la Semenic, 37 la Cuntu şi 103 la Ţarcu cu o frecvenţă ma­ximă în februarie (17).

Numărul mediu anual al zilelor cu sol acoperit de ză­padă creşte, de asemenea cu înălţimea: în câmpie este de 52 la Caransebeş, 53,4 la Oraviţa şi 32,7 la Bozovici, ajunge la 143 zile la Cuntu, 160,3 zile pe Semenic şi 186 zile la Ţarcu. Pe culmile Munţilor Ţarcului zăpada se depune sporadic chiar şi în lunile de vară cu o frecvenţă mică : 1,0 zile în iunie şi 1,0 zile în iulie, iar în august s-a semnalat strat de zăpadă.

 

 

 

Publicitate pe info-caras.ro

Domino
Centrul de calculatoare
Mieree
Leonard Design
Pensiune
Hotel Suhidima
Asociatia Valea Cernei
Aquaris
Gelateria WOW
StirileTale

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web