Comuna Bania

 

    Bănia, localitatea cu cea mai profundă rezonanță româneasca între satele almăjene, este asezată în partea sudică a Depresiunii Almajului. Hotarele satelor s-au statornicit în timp prin buna înțelegere a conducătorilor obștilor sătești. Acest lucru era becesar pentru a preveni eventualele conflicte îmtre satele sau obștile vecine.

In cadrul județului Caraș-Severin, Depresiunea ”Țara Almajului”, în care se află și satul Bănia, ocupă partea sudică. Tot teritoriul localitații se afla așezat la sud de paralela 45 latitudine nordica și la est de meridianul de 22 grade longitudine estică. În cadrul comunei Bănia, care cuprinde satele Bănia și Gîrbovăț cu o suprafața totală de 20768 ha, satul Bănia deține o suprafață de 134416 ha.
        Bănia are cea mai mare suprafață între toate satele almăjene, având în general întreg teritoriul cuprins între doua râuri mari: Nera la nord-vest si Valea Mare (Berzasca) la sud-est.
          Cele mai apropiate staţii de linii ferată se află la o distanţă apreciabilă faţă de Bănia. Astfel, faţă de gara Iablaniţa suntem la 45 km, faţă de Oraviţa la 57 km, iar faţă de Reşiţa la 77 km (peste Anina). Legătura cu exteriorul se face printr-un autobuz la ora 3şi la orele 6 si 7 dimineaţa. Mai există şi autobuze locale cu care fac elevii naveta la Liceul Teoretic din Bozovici.
  

Urmele arheologice găsite pe teritoriul localităţii noastre atestă că regiunea de deal şi munte a fost locuită cu siguranţ încă din neolitic.

Primele recensăminte ale clădirilor şi ale populaţiei au fost făcute după anul 1718, când satele almăjene intră sub
stăpânire habsburgică. Astfel, la recensământul din 1718, Bănia avea 56 de case, iar la cel din 1749 avea 82 de case. În anul 1791 satul Bănia avea deja 1312 locuitori, dintre care 652 bărbaţi şi 660 femei.
(ultima casa din lemn construita in stil traditional in Bania)
Localitatea se încadrează perfect în zona climei temperate. Relieful determină însă un climat specific zonei depresionare și un climat specific Munților Almăjului.

       Climatul mai blând datorat influenței mediteraneene, face sa avem aici un climat de tip banatic Acest tip de climat se caracterizează prin faptul ca iernile sunt mai blânde, verile sunt potrivit de călduroase și precipitațiile înregistrează două maxime; unul primăvara care se continuă de multe ori și în timpul verii și unul la începutul toamnei.
     În anul 2002 la Bănia se infiintează primul Ocol Silvic privat din țară, având 8.500ha pădure si 3.200ha pășune impădurită (aceste suprafețe includ si satul Gîrbovăț).

Din dorința de a pastra, de a conserva unele din obiectele din gospodaria țărăneasca tradițională, regretatul profesor Mircea Achim a initiat in perioada 1972 – 1974 cercul "Cautatorii de comori". Cu ajutorul elevilor au fost adunate numeroase obiecte, infiintandu-se un mic muzeu.

Activitatea a fost continuată, astfel încat, în momentul de față avem in jur de 1200 de exponate. Acestea sunt aranjate în funcție de modul lor de folosință. Găsim astfel obiecte din curtea casei, obiecte din bucataria (cuina) de vara, obiecte din camera de locuit, obiecte legate de activitatea pastorală și multe, multe altele. Avem de asemenea expuse costume populare vechi de peste 100 ani și chiar panoplii cu arme.

Fanfara din Bănia a luat fiinţă la 26 noiembrie 1922 când se semnează contractul de constituire. Acest contract a fost semnat de 14 membri. Primul instructor sau diriginte al fanfarei a fost ales Craia Nicolae.

 În anul 1930 fanfara avea 19 membrii şi îşi ia numele de Societatea Muzicală „Unirea” din comuna Bănia. Procesul verbal de transformare a fanfarei ţăranilor din Bănia în societate muzicală este semnat de 13 membrii şi-l are ca preşedinte pe Borozan Gheorghe.
În anul 1933 participă la inaugurarea liniei ferate Reşiţa-Caransebeş.
În anul 1935 participă la primirea în Almăj, la Bozovici a Regelui Carol al II-lea şi al fiului său Mihai I.
Un an mai târziu (1936) participă la inaugurarea Casei Culturale „Eftimie Gherman” din Lăpuşnicu Mare.

(prima fanfară din Bănia)

În anul 1951 la „Concursul republican al fanfarelor” ţinut la Caransebeş – fanfara din Bănia ocupă locul I. Sub bagheta colonelului Klein, fanfarele reunite din Bănia şi Lăpuşnicu Mare vor obţine locul II pe ţară, la Bucureşti în anul 1964. Urmează o muncă istovitoare pornită din ambiţia că se poate mai mult. Astfel, în anul 1968, sub aceeaşi baghetă, fanfara din Bănia reunită cu cea din Lăpuşnicu Mare obţine la Bucureşti locul I pe ţară. Era apogeul la care nu se putea ajunge decât prin talent, muncă şi dăruire.

Începând cu anul 1972, sub egida Şcolii Populare de Artă din Reşiţa se înfiinţează la Bănia prima fanfară a copiilor
învăţată şi dirijată de către bătrânul Nicolae Craia, care devine astfel colaborator al acestei instituţii judeţene.
După 3 ani de studiu „iese” prima generaţie de copii fanfarişti. În revista Cutezătorii din 28 martie 1974 apare şi prima poză cu „fanfara pionierilor din Bănia”.
Urmează o perioadă de 20 de ani când copiii nu mai au posibilitatea de a învăţa la fanfară. În anul 1995 cel care îndrăzneşte să înceapă instruirea unei noi serii de elevi, este pensionarul Ion Albu, fost contabil al Primăriei Bănia, fanfarist din anul 1957, instruit în cadrul fanfarei militare. Deși trecut de 70 de ani „Taica Ion” (aşa cum îi spun copiii), continuă să lucreze cu câte o clasă de elevi. Drept răsplată, pe data de 3 octombrie 2004 a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Bănia.

Începând cu anul 2000 se afirmă ca instructor al formaţiei de dansuri – Borozan Nicolae. Inteligent, talentat şi pasionat pentru dansul popular se va impune rapid ca un instructor valoros. În toamna anului 2000, în cadrul „Festivalului Văii Almăjului” de la Bozovici se impune cu dansul tematic „la cosit”, impresionând atât juriul, cât şi asistenţa. În anul 2002 la insistenţele coregrafului Nistor Ghimboaşă de la Ansamblul Semenicul din Reşiţa, Nicolae Borozan se înscrie la cursul de coregrafi cu durata de doi ani. A absolvit acest curs şi a devenit maestru coregraf, spre mândria şi în folosul satului Bănia.

Dacă doriți sa aflați mai multe despre Comuna Bănia, fanfara sau ansamblul de dansuri din localitatea noastră, va rugăm sa ne dati un Like la pagina de facebook:  http://www.facebook.com/comunabania
 

[catlist id=30]

Publicitate pe info-caras.ro

Leonard Design
Mieree
Asociatia Valea Cernei
Centrul de calculatoare
Gelateria WOW
Domino
Aquaris
Pensiune
Hotel Suhidima
StirileTale

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web