Anina

           Istoria localităţii începe odată cu sosirea primilor 94 de colonişti, care ajung pe aceste meleaguri, la 24 iunie 1773. Ei, ca de altfel toţi cei care au venit până la descoperirea cărbunelui, au fost, cu precădere, tăietori de lemne şi cărbunari (confecţionau mangal – cărbune din lemn). Aceştia proveneau din diferite regiuni ale Austriei Superioare şi sudului Germaniei. După descoperirea cărbunelui (1790 – Mathias Hammer) au fost aduşi mineri şi siderurgişti din Austria, Boemia, Ungaria, Germania, Slovacia etc. Au urmat colonizări masive, ajungându-se, în anul 1891, la o copulaţie de 12.144 locuitori şi 1.497 locuinţe. Tăierea pădurilor seculare a început în Valea Vulpilor, unde s-au construit şi primele bordeie.

 

 

           Datorită bogăţiilor naturale, localitatea s-a dezvoltat continuu şi într-un ritm alert. Bolile din anii 1852 – 1855, incendiile din anul 1881 şi inundaţiile din 1910 nu i-au descurajat pe locuitori, iar catastrofele miniere şi grevele i-au înverşunat şi mai tare -rezultatul fiind o localitate puternic dezvoltată industrial, cultural şi spiritual. S-au construit, de-a lungul anilor, 6 biserici şi câteva case de rugăciune:

1.  Biserica romano-catolică STEIERDORF – sfinţită la 8 iunie 1873;

2.  Biserica romano-catolică Anina – sfinţită la 1 decembrie 1901;

3.  Biserica romano-catolică SIGISMUND – sfinţită la 6 octombrie 1929;

4.  Biserica ortodoxă ANINA- sfinţită la 12 noiembrie 1939;

5.  Biserica evanghelică STEIERDORF;

6.  Biserica baptistă SIGISMUND.

De asemenea, cultura a avut un rol însemnat în viața comunității. S-au construit 3 Cluburi munci­toreşti (Steier-dorf, Sigismund şi Anina), au luat fiinţă numeroase Asociaţii de cânt şi lectură, în ab­solut toate carti­erele localităţii. Conductele de apă potabilă care serveau la aprovizionarea locuinţelor însumau, deja în anul 1908, 7.972,4 m. Anina, în anul 1914, a fost complet electrificată.                                                                                               

De-a lungul timpului, Anina a fost vizitată de multe personalităţi: Regele Ferdinand I şi regina Măria, arhieduci Albrecht, Ernst şi Rainer Salvador; regele Carol al ll-lea şi prinţu Mihai, Nicolae şi Elena Ceauşescu, nenumăraţi miniştri şi înalte feţe bisericeşti. 

Anina deţine şi multe recorduri, dintre care amintim:                                                                                           

Lacurile artificiale parţial subterane BUHUI şi GROTA MORII – unice în ţară, care servesc la aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului.                                                              

Lacul de acumulare BUHUI – construit între anii 1907 -1905 care este primul lac artificial din România amplasat pe calcare.                                                                                             

Lacul de acumulare MĂRGHITAş – construit în anul 194C este primul lac din ţară amenajat exclusiv în scopuri turistice.

Căi de comunicaţie 

1. Calea ferată ANINA – ORAVIŢA

Are o lungime totală de 33,4 km şi străbate 14 tunele cb : lungime totală de 2.084 m şi 10 viaducte cu o lungime de 843 m. Tronsonul Oraviţa – Lişava a fost terminat în anul 1856, iar întreaga linie a fost dată în circulaţie la 15 decembrie 1863 – prima locomotivă cu aburi care a circulat pe această rută s-a numit "STEYERDORF". Această linie a fost folosită până la 18 noiembrie 1869 exclusiv pentru transportul mărfurilor. După această dată au fost introduse şi două vagoane pentru călători. Diferenţa de altitudine între gara Anina (559 m) şi gara Oraviţa (220 m) este de 339 m.

2. Şoseaua ANINA – BOZOVICI (29 km)

Începută în anul 1847 şi dată în circulaţie în 1860, a fost construită de firma "FEITH UND FRITZ" din Biserica Albă, cu mari sacrificii din partea muncitorilor almăjeni. Străbate minunatele chei ale Minişului, pe malul stâng al râului cu acelaşi nume. Trece pe lângă lacul de acumulare Miniş, Gura Golumbului, aproape de lacul de acumulare PONEASCA, Izbucul Coronini – paralele 45, păstrăvăria Valea Minişului. Ascunse între calcare, pe ambele maluri ale râu­lui, sunt zeci de peşteri şi găuri. După ce se lărgeşte valea, aproape de Bozovici, şo­seaua traver­sează pârâul Tăria Mare un- de, nu departe, se găseşte un alt lac de acumulare.

3.  Şoseaua ANINA – ORAVIŢA (18 km)

S-a construit în perioada 1846 -1847, tăiată în minunatele păduri de foioase şi conifere din zonă. Trece pe lângă "Cei 13 tei", sanatoriul Marilla, Brădişor (fosta staţiune Marilla) după care coboară ameţitor până la Oraviţa.

4.  Şoseaua ANINA – CARAŞOVA – REŞIŢA

Porţiunea Anina – Caraşova a fost terminată deja în anul 1870. Traversează pădurile din NE Aninei, după care coboară prin poienile Craşovenilor până când întâmpină râul Caras, chiar la ieşirea lui din Chei. Urcă din nou până în apropierea cetăţii Carasului, lasă în dreapta drumul care duce la peştera Comarnic – labalcea şi coboară până în Valea Domanului.

5.  Drumul forestier ANINA – VĂLIUG

Construit de StEG în anul 1910, a fost vremelnic principala cale de comunicaţie cu Reşiţa. Trece prin pădurile BUHUI-ului, Cârneala – Izvoarele Carasului, Poiana Rusului, Berzăviţa, Villa KLAUS, Crivaia, lacul de acumulare Gozna şi ajunge în Văliug.

6. Drumul forestier ANINA – REŞIŢA

Construit de UDR, trece prin mirificele păduri Cereşnaia, Jervani, Naveşul Mare, Comarnic, Padina Seacă şi Capul Baş. Anina, în afară de drumurile amintite, mai dispune de sute de kilometri de drumuri forestiere, care duc în cele mai pitoreşti şi atrăgătoare locuri din împrejurimi.                                                      

Anina, încă de la începuturi, a fost renumită pentru frumuseţea peisa­jului şi calitatea apei şi aerului. Staţiunea Sommerfrische (Au­rora Banatului) a fost faimoasă în timpul Imperiului Austro-ungar, fiind cea mai renumită din sud-estul imperiului. Anina prezin­tă nenumărate posi­bilităţi turistice, în orice anotimp: ideală pentru practicarea sporturilor de iarnă şi extrem de atrăgă­toare pentru drume­ţii, practicarea ciclis­mului, speologiei, alpinismului-într-un cuvânt PERFECTĂ pentru recreere şi odihnă.

Puncte de atracţie:

–  Lacurile:  Buhui, Mărghitaş, Miniş;

–  Peşterile: Grota Buhui (cea mai mare din Banat), Ponor -Plopa, Mărghitaş, Peş­terile de la Haldină, Carasului şi Nerei, Schluchtului şi Gârliş-tei;

–  Izbucuri: Jitin, Jer-vani, Coronini, Cara­sului;

–  Cabane de vână­toare: Buhui, Câr-neala;

–  Calea ferată mon­tană Anina – Oraviţa;

–  posibilităţi nelimitate de campare cu cortul.

Anina  este ideală ca punct de plecare al celor mai fru­moase trasee turistice din judeţ:

1.  Anina – Crivina – Beiul Sec – Ochiul Beu – Beușnița – Cheile Nerei

2.  Anina – Cârneala – Poiana Moşneagului – Poneasca – Valea Miniş

3.  Anina – Buhui – Certej – Grota Buhuo – Cheile Buhuiului – Lacul Mărghitaş – Mediu Reca – Peștera Comarnic

4.  Anina – Mărghitaș – Cheile Prolazului – Cheile Carașului – Comarnic

5.  Anina – Cheile Gârliștei – Gârliște

6.  Anina – Peștera Ponor-Plopa – Crivina – Judina – Cheile Minişului – Kirscha – Gura Golumbului – Platoul Liciovacea – Scoc -Lăpuşnicul Mare;

7.  Anina – Crivina – Valea Beuşniţei – Cetatea Belului – Sasca Montană – Cheile Susarel;

8.  Anina – Manila – Ciclova Montană – Mănăstirea Călugăra.

                      Numărul posibilelor trasee turistice este practic nelimitat, acestea putând fi modificate în funcţie de necesităţi.

                      Relieful variat, extraordinarele fenomene carstice, fauna şi flora abundentă, apele limpezi şi aerul curat aşteaptă să fie valorificate. O exploatare echilibrată a potenţialului natural ar fi benefică şl pentru populaţia oraşului Anina, din care fac parte oameni cinstiţi care au trecut şi trec de-a lungul anilor prin multe evenimente atât de bucurie cât şi evenimente tragice.

                      Oraşul Anina începe să se dezvolte ca aşezare după descoperirea zăcământului de cărbune superior (1790). Odată cu folosirea lor în industria metalurgică (1846), localitatea Anina se dezvoltă rapid: 837 de locuitori în 1840, peste 9 000 în 1872. În anul 1975 avea 13 005 locuitori.

 

Sursă: Friedrich Ebert Stiftung, Turism integrat. Banat și Maramureș, Editura InterGraf, Reșița, 2000

 


Publicitate pe info-caras.ro

Asociatia Valea Cernei
Centrul de calculatoare
Pensiune
Hotel Suhidima
Domino
Aquaris
StirileTale
Gelateria WOW
Leonard Design
Mieree

INFO-CARAS

Suntem și pe Facebook...

Statistici web